Aceasta este cea mai detaliată imagine cu proteina ce poate provoca boala Alzheimer

Cu ajutorul unei tehnologii cu rezoluţie înaltă, cercetătorii speră să înţeleagă mult mai bine cum se instalează Alzheimerul în creier şi cum poate fi oprită răspândirea fibrilelor, relatează Science Alert. 

Ultimul model prezintă interacţiunea şi poziţia exactă a proteinei beta-amiloidului în momentul în care începe să formeze fibrile, proces ce nu a mai putut fi urmărit până în prezent atât de detaliat, susţin cercetătorii din Germania şi Olanda. ”Este un progres uriaş privind înţelegerea structurii fundamentale a dezvoltării structurii amiloizilor,” a afirmat Dieter Willbold, din cadrul Universităţii Heinrich Heine  din Dusseldorf (Germania). 

• Cât de periculos este să amânăm mersul la toaletă?
• Inteligența Artificială a declanșat o criză de fraudă academică în universități

”Structura fibrilelor răspunde multor întrebări privind procesele fundamentale ale dezvoltării şi identificării fibrilelor care joacă un rol important în dezvoltarea bolilor precum Alzheimer,” adaugă cercetătorul. 

Credit: Forschungszentrum Jülich / HHU Düsseldorf / Gunnar Schröder

Fibrilii amiloizilor apar în mod natural în interiorul proteinelor acestea fiind în general solubile, însă uneori se pot aduna în fibre care devin insolubile. În cazul Alzheimerului, această plagă fibrilă se acumulează între celuele nervilor şi sunt considerate principalul suspect al distrugerii celulelor şi pierderii ţesutului asociat cu boala. 

Pentru a obţine o imagine cât mai detaliată a fibrilelor, cercetătorii au utilizat microscopia crioelectronică care utilizează temperaturi extrem de scăzute pentru a menţine atomii într-o anumită poziţie. Cercetările în plus realizate cu ajutorul rezonanţei magnetice nucleare şi a difracţiei cu raze X au ajutat cercetătorii să valideze informaţiile privind structura atomică. 

În urma analizelor, cercetătorii au descoperit că moleculele proteinelor Aβ se constituie în straturi. Două dintre acestea poartă denumirea de protofilamente. Cu alte cuvinte, moleculele individuale din aceste protofilamente se combină sub forma unui fermoar care menţine moleculele stabile.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: